Am ajuns la Diakoptó seara. E un orășel pe malul mării, așa că ne-am căutat un loc de înnoptat cât mai frumos. Și l-am găsit. Chiar lângă plajă, în curtea unei terase aparent părăsite, dar care probabil își va începe activitatea într-o lună – două.
Ne-am plimbat puțin prin zonă, admirând multitudinea de portocali și lămâi doldora de rod, apoi ne-am culcat devreme, fiindcă în dimineața asta trebuia să fim la ora 9 în gară. Pentru ce? Pentru marea (și probabil singura) atracție a orașului: linia de tren Diakoptó – Kalávrita. Inaugurată în 1896, linia asta trece prin cheile Vouraikos și, după 22 km, ajunge în stațiunea de ski Kalávrita. La început, locomotiva era cu aburi, dar acum este un tren modern, diesel-electric, cu 3 vagoane (motorul este în cel de la mijloc), iar fiindcă două porțiuni sunt prea abrupte, a fost instalat un sistem de tractare suplimentar. Mai exact, pe mijlocul liniei, între cele două șine, este o șină suplimentară, canelată, de care trenul se agață cu un lanț.
Viteza este destul de mică (între 10 și 35 km/h), astfel încât cheile pot fi admirate pe-ndelete. Și… ai ce vedea! Râul Vouraikos curge învolburat pe vale, iar trenul îi urmează cursul, uneori lângă el, alteori la 20-30 de metri înălțime. Stâncile printre care trece sunt și ele spectaculoase. Abrupte… cărămizii… într-un loc le-au crescut stalagtite… uneori sunt foarte (foarte!) aproape de linie… în alte locuri linia a fost săpată sub ele, iar trenul trece aproape lipit de tavan… tuneluri… poduri… un peisaj fascinant și încântător, de nu știi pe care parte a trenului să stai! (mai jos e o selecție de un minut din ce am filmat, dar când ajung acasă voi face un montaj mai lunguț și mai grăitor):
Cheile se întind pe vreo 10 km (aprecierea mea), iar porțiunea asta se poate face și la pas. Cu trenul, traseul se parcurge într-o oră și 10 minute (plus încă p-atât la întoarcere), iar un bilet dus-întors costă 19 euro.
Am pornit apoi spre următoarea destinație, Olympia, cu o scurtă oprire să admirăm o minune a ingineriei, podul Rio – Antirrio, care traversează în aproape 3km Golful Corint, legând Peloponezul de restul Greciei continentale.