Pe urmele extratereștrilor sau pe ale frigienilor?

Noi am ales a doua variantă, că SF-ul cere prea mult timp. 🙂
Între Eskisehir și Afyon, de o parte și de alta a drumului sunt diferite monumente atribuite frigienilor.
Cine au fost frigienii? Cel mai simplu pentru a-i repera e războiul troian din “Iliada” lui Homer. Mai în detaliu nu intru, că devine un curs de istorie și nu asta e ideea. Mai spun doar că au dominat Anatolia între secolele 12 și 7 î.Hr., iar celebrul Nod Gordian are legătură cu ei. În Gordius, capitala frigienilor, Alexandru Macedon a tăiat Nodul, îndeplinind profeția oracolului: cel care va reuși să desfacă Nodul Gordian va stăpâni Asia.

Continue reading “Pe urmele extratereștrilor sau pe ale frigienilor?”

Rize şi cultul pentru Erdogan

Cum mergeam noi pe riviera turcă cu ochii în zare, unde vedeam zăpada de pe Caucaz, când mai aveam puţin şi ziceam Hopa (e numele unei localităţi la 20 de km de graniţa cu Georgia), ochii ne sunt acaparaţi de Erdogan. Era peste tot: pe mash-uri imense de 3 metri, pe mash-uri suspendate deasupra şoselei sau direct pe pereţii unor clădiri. Amintirile cu portretele lui Ceauşescu s-au ițit firesc în mintea noastră.


Continue reading “Rize şi cultul pentru Erdogan”

Şosele turceşti la 2.000 metri. Sumela, un drum degeaba

Drumul de la Amasya la Trabzon a fost lung, dar foarte frumos. Am ales să nu mergem pe malul Mării Negre, ci prin munţi. Şi ne-am bucurat de un peisaj memorabil, magnific, de un drum impecabil, asfalt ca-n palmă la peste 2.000 de metri. Turcii au cele mai bune şosele pe care am mers, chiar şi la asemenea altitudini, şosele după care aveam să plângem în Georgia şi, mai ales, în Armenia.


Continue reading “Şosele turceşti la 2.000 metri. Sumela, un drum degeaba”

Safranbolu, un oraş tipic otoman

În Safranbolu, oraşul renumit pentru şofran, nu am găsit camping, aşa că am rezervat o cameră la o pensiune, la care, pe Booking, la limbi străine vorbite erau trecute japoneza şi engleza. Personalul însă era probabil la specializare în Japonia, respectiv în Anglia, şi la pensiune a rămas doamna care vorbea doar turcă. Ne-a scris însă pe o foaie ce ar fi de vizitat şi duşi am fost.

Continue reading “Safranbolu, un oraş tipic otoman”

Edirne, intrarea în Turcia și rezolvarea chestiunilor logistice

De cum am intrat în Turcia, am mers glonț la Edirne, ştiam din vacanţa anterioară de unde să luăm cartelă de internet (Turkcell), unde este casa de schimb valutar sau PTT-ul (poșta) pentru a încărca sticker-ul HGS – taxa pentru autostrăzi și poduri în Turcia. Ba, chiar la Turkcell am dat peste aceeaşi fetiţă care le traducea părinţilor din engleză în turcă. În schimb, la PTT nici anul acesta nu vorbea nimeni engleză. N-a fost simplu, dar am izbutit să o facem pe doamna de la ghişeu să înţeleagă că avem deja sticker-ul autocolant, vrem doar să mai adăugăm 30 de lire.


Continue reading “Edirne, intrarea în Turcia și rezolvarea chestiunilor logistice”

Vacanța 2016: Georgia și Armenia, plus nordul Turciei

Pentru vacanța în Georgia şi Armenia ne-am rezervat trei săptămâni. Mult!, am zis. Timp berechet pentru a vizita pe îndelete tot ce ne-am propus, Georgia și Armenia nefiind cât China. Însă, pus pe hârtie, traseul s-a dovedit a fi lung, iar timpul scurt. Numai pentru Turcia am avut nevoie de patru zile la dus și alte patru la întors. Că doar, vorba ‘ceea, nu era să trecem cu ochii închişi – dacă tot ajungem pe acolo, trebuie să și vizităm.


Continue reading “Vacanța 2016: Georgia și Armenia, plus nordul Turciei”