Categories
România

Descoperim România: Trovanţii de la Ulmet şi Costeşti

Sferice sau lunguiețe, farfurii zburătoare, carapace de țestoase, balenă, delfin, babe sau diferite animale și obiecte, în funcție de imaginația fiecăruia. Cam așa arată “pietrele care cresc”, numite științific trovanți. De diferite mărimi, de la câțiva centimetri până la câțiva metri, aceste pietre s-au “născut“ acum mai bine de 6 milioane de ani și au cele mai bizare forme. Cei mai cunoscuți trovanți de la noi din țară sunt la Costești (Vâlcea), însă eu i-am văzut prima dată pe cei de la Ulmet (Buzău).  

În copilărie, îi umpleam mamei vitrina cu tot felul de pietre adunate de pe coclauri, de pe unde mă căra sora mea studentă la Geologie. Dar trovanți n-am avut și nici nu am știut de ei până de curând.

Ulmet, comuna Bozioru, e la vreo 150 de kilometri de București, iar noi am ajuns aici după o ploaie torențială de vară. E un amănunt deosebit de important, pentru că trovanții sunt la capătul satului, adică dincolo de ulița transformată după ploaie într-o clisă din care abia reușeam să-mi extrag bocancii. Cărând după mine câteva kilograme de glod și cu gândul că natura nu mă vrea și ce ușor mi-ar fi mie la mall, am pătruns într-o poieniță cu iarbă verde de-am zis c-am ajuns în Rai și eu de aici nu mai plec. Doar că până la trovanți mai aveam de urcat, însă a fost mai simplu, căci sunt săpate câteva trepte și, în plus, terenul e nisipos.

Trovanții de la Ulmet au fost numiți de localnici „Babele de la Ulmet“, pentru că ar semăna cu niște bătrâne care stau de vorbă. M-am uitat din toate părțile și, spun sincer, n-am idee de ce babe și nu moși, că nu doar babele stau la taclale, dar mă rog, se pare că babele sunt mai reprezentative în cultura noastră! Formațiunile geologice au forme stranii, care mie mi-au inspirat mai degrabă niște OZN-uri din filmele americane sau niște țestoase uriașe.

Geologii spun că trovanţii sunt o gresie silicoasă, care se dezvoltă în straturi de nisip datorită apelor subterane calcaroase ce contribuie la sedimentarea lor în timp. Deci, ca formare, seamănă cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. Întregul proces de creştere a acestor pietre are loc în pământ, ajungând apoi la suprafață în urma unor cutremure sau alunecări de teren. Cum ar veni, când se coc, pământul le naște. Şi, dacă mai adaug că în popor se spune că ele cresc în urma ploilor, e logic să se numească popular „pietre vii” sau „pietrele care cresc”, nu?! Însă oamenii de știință nu-s de acord cu norodul, ei susțin că au contraire, trovanții se micșorează din cauza eroziunilor naturale.

Am trecut pe lângă numeroasele farfurii zburătoare sau Babe, cum vreţi să le vedeţi, și am urmat cărarea prin pădure către Balena, Delfinul și Coloana. Cu Delfinul am ceva rețineri, dar la Balenă și Coloană n-am avut nevoie de prea multă imaginație, natura chiar asta a sculptat.

Balena
Gura balenei

Cocoțați pe un deal, într-un peisaj pitoresc, trovanții de la Ulmet sunt o destinație de weekend foarte drăguță, care poate fi completată cu așezările rupestre de la Aluniș-Buzioru, aflate la jumătate de oră de mers cu mașina. Doar să nu aveți așteptări de asfalt! Taxa de vizitare a trovanților de la Ulmet este de 10 lei.

Delfinul

Alt weekend, alți trovanți! Cei de la Costești, județul Vâlcea, care sunt chiar la marginea șoselei. Șoseaua aia cu celebrii mici de la Deduleşti! 😉

Muzeul trovanţilor de la Costeşti este la vreo 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea şi la vreo 8 de Horezu. Intrarea este liberă şi se poate vizita oricând, pentru că locul e îngrădit doar cât să nu intri cu maşina.

Trovanţii de la Costeşti nu m-au impresionat la fel de tare ca cei din Buzău, în schimb aici e foarte interesant că sunt chiar în cariera de nisip şi poţi vedea cum se “nasc”.  N-am asistat chiar la expulzarea unui exemplar, dar în peretele de nisip am observat prinşi trovanţi de diverse mărimi şi forme.

Cariera de nisip

Ulmet şi Costeşti nu sunt singurele locuri cu trovanţi din România, astfel de formaţiuni geologice mai sunt şi prin Hunedoara, Sibiu, Cluj, Bacău, Suceava etc. Aşa că, în funcţie de plimbările prin ţară, vom completa colecţia de poze şi poveşti cu şi despre trovanţi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *