Detunata Goală, o pădure sau o orgă de piatră uriaşă, în fapt, o rezervaţie geologică formată din coloane de rocă vulcanică! Și, dacă tot am pronunțat uriaș, legenda formării lor e, firește, cu uriaşi şi zâne.
Detunatele, căci de fapt sunt două: Detunata Goală și Detunata Flocoasă, sunt în apropierea comunei Bucium, din Alba, cam la 25 de kilometri de celebra Roșia Montană și 15 kilometri de Abrud. Noi am mers doar la cea golașă, care e mai spectaculoasă. Detunata Goală ajunge la o altitudine de 1.158 de metri și, după cum îi zice și numele, e… golașă, adică lipsită de vegetație, ceea ce o face mai vizibilă, în vreme ce Detunata Flocoasă deși mai înaltă, ajungând la 1.258 m, și-a primit denumirea de la faptul că e acoperită cu pădure și, deci, mai… invizibilă. 🙂
Am pornit din Roșia Montană, unde am găsit totul închis din cauza pandemiei Covid-19, am străbătut Buciumul, trecând pe lângă Popasul Fefeleaga – ei, da, are legătură cu Fefeleaga lui Ion Agârbiceanu, casa fiind deținută acum de Vetelău, nepotul eroinei din nuvelă –, iar după ce am ajuns la drumul forestier ne-am echipat cu bocanci și am luat-o la pas către Detunata Goală. Zona a devenit destul de turistică, probabil de aceea șoseaua a și fost asfaltată până aproape de intrarea în traseu.
Indicatorul zicea că circuitul e de o oră – o oră și jumătate. Însă, la un moment dat, lui Smără i s-a părut că drumul marcat e prea ocolit și a zis că mai bine o luăm pieptiș în sus. Și, din piatră-n piatră, mai bombăndind că eu vreau la all inclusive, mai țopăind ca o căprioară rănită, am ajuns deasupra coloanelor de bazalt, de unde am avut parte de un view de cinci stele! Cocoțată pe vârful cu hexagoane de bazalt am rămas mută în admirația peisajului! Am uitat ce greu mi-a fost și m-am bucurat că nu am renunțat la urcuș. Mai c-am uitat și de răul de înălțime și, îmbătată de priveliște, am pășit până pe buza Detunatei! Momentul de maxim curaj s-a sfârșit când am privit în jos și am realizat distanța! Coloanele de bazalt au cam 70-100 de metri înălțime și nu sunt drepte, ci concave, astfel că, atunci când ești sus, stai de fapt suspendat pe un segment de coloană care, teoretic, se poate oricând desprinde. Bine, nu e chiar așa simplu să se desprindă, dar la baza coloanelor, cât vezi cu ochii și chiar mai mult de atât, sunt bucăți de piatră desprinse din coloanele Detunatei. Iar când se desprind fac un zgomot asurzitor ca un tunet, ca o detunătură și, de aici, numele de Detunata!
Am coborât la fel cum am urcat și, după un scurt popas la mașină, am pornit prin pădure, să ajungem sub vârful Detunatei. Am urmat o potecă bătătorită, apoi am pășit pe niște pietre alunecoase și instabile sau acoperite de mușchi în care piciorul se afunda ca într-un covor, până ce am ajuns față în față cu coloanele de bazalt. Din acest unghi, ne-am simțit ca niște pitici în țara urieșilor!
Și, că iar am zis de uriași, spun în două rânduri și legenda care începe cu „a fost odată ca niciodată… niște uriași care omorau zânele”. Iar când uriașul-fiu s-a amorezat de o zână, uriașul-tată a ucis-o pe iubită și apoi a fost ucis de către uriașul-fiu cu un pumnal drept în inimă. Atunci, pământul s-a deschis, a înghițit protagoniștii basmului, iar flăcările au ieșit din pământ de s-au transformat în stane de piatră. 🙂
Detunatele au fost declarate rezervație naturală încă din 1936 și, chiar dacă accesul se face ușor, din fericire nu e cel mai turistic loc și rămân un colț de natură nealterat. Iar noi ne-am simțit atât de contopiți în natură, încât am rămas să ne petrecem noaptea aici. Iar după un apus perfect și o noapte într-o liniște grea și neagră ca de smoală am avut parte un răsărit de poveste, în care fiecare pisc, fiecare copac și fiecare acoperiș de casă ni s-a dezvăluit treptat, pe măsură ce ceața s-a ridicat ușor-ușor-ușor… A fost unul dintre acele rare momente de extaz, de adorație din care aproape n-aș fi vrut să mă extrag pentru a reveni la viața cea de toate zilele, trăită ca într-o centrifugă.
Deci, ar fi păcat să nu vedeți măcar o dată fenomenul de la Detunata și tot acest loc magic. Pentru mine rămâne marcat în continuare cu “I want to go” pentru a reveni oricând!
