Sarandë – Riviera albaneză şi magnificul Butrint

Sarandë dinspre Corfu

Sarandë este destinaţia de vară preferată a albanezilor şi, mai nou, a străinilor. E Cannes-ul Albaniei, doar că la preţuri foarte mici – chiar şi în comparaţie cu staţiunile greceşti de la Marea Egee sau Marea Ionică.

Hoteluri, restaurante, cluburi, pontoane care dau direct în mare, plaje cu nisip fin sau cu pietre, dar mai ales… o mare de un turcoaz incredibil! Cum să nu atragă Sarandë cu o asemenea ofertă? Plus sit-ul arheologic de la Butrint şi alte câteva obiective turistice, care, de altfel, ne-au atras şi pe noi.

Şi mai căutat ca Sarandë pare să fie Ksamil, care e la vreo 15 km spre sud, vizavi de Corfu. Ei bine, da, exact acolo am mers pentru cazare. Habar nu aveam că e un loc aşa faimos pentru peisajul magnific şi plajele cu nisip aproape alb, noi acolo am găsit camping când am făcut traseul vacanţei. Aşa se face că am nimerit într-o mega aglomeraţie.

Pe internet găsisem Albania Ksamil Caravan Camping, le şi scrisesem să ne rezervăm loc. Campingul s-a dovedit a fi curtea familiei, cu o casă neterminată, pe acoperişul căreia se putea, de asemenea, campa. Ne-a întâmpinat Linda, proprietara. Cu o energie debordantă, în ciuda caniculei, Linda se agita în jurul nostru: ne-a adus câte o sticlă de apă rece ca gheaţa, ne-a prezentat locurile unde putem pune cortul – în curte, unde era pietriş, sau pe acoperişul neterminat al casei -, ne-a arătat duşurile, locurile unde să spălăm vasele ori rufele etc.  Ne-a explicat că nu vor să termine casa din cauza taxelor mari (dacă e neterminată, nu plătesc taxe). Vorbea, gesticula şi… scădea şi tot scădea preţul până când mai avea un pic şi ne plătea să rămânem. În timp ce noi ne gândeam de fapt unde să punem cortul, în ochii ei păream indecişi dacă să stăm or ba. 🙂 Am oprit-o şi i-am zis că e ok preţul, dar nu ştim unde să campăm.

Toaletele, duşurile, zona de spălat vasele, toate sunt noi şi impecabile la Ksamil Caravan Camping. Numai ce apucai să ieşi de la duş, că imediat intra Linda sau uneori Alexander, soţul ei, să şteargă, să cureţe… Cei doi sunt extraordinari.

După ce am montat cortul, am pornit să vedem Castelul Lekursi. Am plecat la castel şi am ajuns la restaurant. Castelul e mai mult un fort, construit în secolul al XVI-lea de sultanul Suleiman, care acum e în ruină şi nu se prea vede de restaurantul de aici. E greu să-ţi dai seama, mai ales noaptea cum am ajuns noi, care sunt zidurile originale şi care sunt cele construite pentru restaurant.

Am luat o bere şi ne-am bucurat din plin de un magnific view de pe terasa restaurantului.

Corfu văzut de la Lekursi

La 5 km de Ksamil şi la vreo 20 de Sarandë, se află situl arheologic Butrint. Vechi de aproximativ 2.500 de ani, situl se întinde pe o suprafaţă de 17 km2, iar vizitarea lui a fost o experienţă de neuitat. Nu doar pentru că ne-a luat cam o zi, ci pentru că e un document arheologic foarte dens într-un cadru natural de excepţie. Situat pe un deal înconjurat de apele Lacului Butrint şi Canalul Vivari, Butrintul este o combinaţie fascinantă de arheologie şi natură.

De cum am coborât din maşină şi am păşit pe poarta de acces am fost uimiţi, ca să nu spun şocaţi, de cât de bine e organizat locul. Faţă de tot ce am vizitat şi văzut în Albania, Butrint ne-a părut picat din Occident. La intrare, am fost întâmpinaţi de un panou pe care am putut vedea cum arăta oraşul în diferite perioade, ni s-au dat pliante, am fost întrebaţi dacă vrem ghid sau alte informaţii.

Lecţia de istorie ne-a purtat prin perioada greacă şi romană, cu amfiteatru, agora, sanctuarul dedicat zeului medicinei Asclepios, Poarta Leilor, templu roman cu podea de mozaic, apeducte, băi romane, coloane, case-vile, teatru – unul dintre cele mai bine conservate din Albania, cu 19 rânduri şi o capacitate de 5.000 de spectatori, forum, Poarta Principală etc. Din perioada medievală au rămas puţine vestigii, cea mai mare parte fiind distruse de un cutremur din secolul al III-lea. Însă, am putut vedea ruinele unei basilici, a doua ca mărime la momentul respectiv, după Agia Sofia din Istanbul.

Am petrecut aproape o zi la Butrint, încercând să nu ratăm nici o bucată de zid sau edificiu, ceea ce e imposibil, deşi situl nu a fost escavat decât parţial, cel puțin jumătate se află încă sub pământ. Şi, din păcate, dealul se scufundă cu aproximativ 30 de cm/an!

Am plecat de la Butrint epuizaţi, după vreo 6 ore de bătut la pas parcul, la o temperatură de peste 40 de grade, deşi la umbra copacilor n-am simţit aşa rău canicula, iar la ieşire am regăsit Albania pe care o ştiam: un feribot, de fapt o punte trasă de un cablu, trecea maşinile de pe o partea pe cealaltă a canalului, unde e şi un fort veneţian. Am ratat cursa şi experienţa, aşa că ne-am întors la camping, la Linda cea super amabilă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *